duminică, 21 decembrie 2014
miercuri, 20 august 2014
CRONICĂ DE CITITOR
FLORIAN VĂIDEIANU
O SURPRIZĂ PLĂCUTĂ ÎN TAGMA
CELOR
CARE S-AU DEDICAT ȘI SCRISULUI
L-am cunoscut pe domnul jurist Florian Vaideianu în
condiții mai puțin obișnuite, chiar aș zice plăcute. Citise ceva, de la cineva,
că nu l-am întrebat cum și când, din scriitura mea și dorea să-l cunoască și
personal pe autor. Ce ia plăcut mai mult
nu știu, dar ulterior, la o cafea, mi-a mărturisit că „la mine dumnealui
admiră analiza amănunțită a fenomenelor sociale și cititorul este introdus
automat în miezul acțiunii trăind evenimentele și uitând că doar citește”. Ba
mai mult a afirmat dumnealui: „simte că autorul este pe aproape, și de
undeva, din colțul camerei l-ar urmări să-i vadă mimica, motiv pentru care se
corijează în poziție și atitudine și devine mai atent.”
Că așa este, m-am convins de sinceritatea care-l
caracterizează și pe undeva în scriitura domniei sale apărută ulterior - adică
după ce mi-a citit proza, că a citit-o
toată – se vede analiza amănuntului pe undeva folosit chiar abundent, dar nu
deranjant. „Hotărârea fiind luată s-a trecut la înfăptuirea ei. Sub şteampul porţii casei din Godineşti, de pe uliţa
Muscalilor – casă repartizată celor instalaţi în sat – la o adâncime de 80 cm a fost îngropată o
căldare cu 500 de galbeni. Nimănui nu i-ar fi trecut prin minte că sub stâlpul
care susţinea o poartă de intrare în curte s-ar fi putut afla o comoară”. Fragment din povestirea „Durerea aurului”
publicată în revista Sămănătorul din 4 iulie 2014.
Totuși, Florian Văideianu, cunoscător al mediului
(satul) în care s-a născut și a trăit până la vârsta majoratului, original în
tot ceea ce scrie, mustește de talent
oferindu-ne pagini de o frumusețe aparte
pentru care merită ca la a 65-a
aniversare să fie elogiat. Citind pe rând cărțile „Din cenușa vremii” , „A
doua carte” s-au „Boier printre tovarăși” parcurse fiecare cu
atenție, incită dorința de afla deznodământul și uiți s-o lași din mâini că somnul îți piere, chiar dacă orologiul
arată că miezul nopții a trecut. Puștiul cu îl alintă domnul Conf. univ.
dr. Emil Popescu, pe colegul său de liceu, și atunci când nu primește „covrigul” promis de „Tata Mare” ne încântă
cu o carte biografică și o valoroasă proză scurtă care, terminate din lecturare îți creează o părere
de rău că s-au sfârșit, chiar dacă autorul, concis, a spus tot ceea ce trebuia.
Fiecare volum are ceva aparte care te atrage, îți unge sufletul cu amintiri
pline de frumuseți și în cazul când unele episoade petrecute la timpul lor au
fost neplăcute, acum, sub condeiul talentatului autor deven hazlii. Citiți-le
și-mi veți da dreptate, iar eu, aici într-un spațiu limitat, a da exemple din
fiecare, ar fi de prisos!
La mai multe volume domnule jurist scriitor că aveți
destul timp până când ajungeți la vârsta mea, a senctuții, de care vă despart
15 ani și… ceva!
O,
tempus, suspends ton vol! „O, timpule, oprește-ți zborul!”
(Lamartin
, poezia Lacul)
Ion C.
Gociu,
Târgu Jiu,
august 2014
RENUNȚARE LA FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL ANCE „Regeia Maria” Filiala GORJ
DEMISIE
Către,
Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina
Maria”
București
Domnului
Președinte, general mr.(r) Visarion Neagoe
Subsemnatul col.(ret.) Ion C. Gociu, propus/ales ca Președinte al Filialei
Gorj a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, activitate ce s-a
desfășurat în ziua de 10 iulie 2014;
Prin prezenta
notificare vă comunic să luați act de demisia mea urmând ca activitatea să-mi înceteze imediat și
necondiționat.
Hotărârea este
unilaterală și se datorează următoarelor cauze:
- alegerea mea, ca președinte al Filialei Gorj, acceptând-o
mi-a creat obligația și m-am angajat în
fața Adunării și a Dumneavoastră că voi duce la îndeplinire toate îndatoririle
ce-i revin acestui organ, mobilizând în această activitate pe toți membrii
Comitetului Director, continuând cu ce a fost remarcabil în activitatea depusă
de predecesorii mei;
- în încheerea speech-lui expus la acea adunare, v-am reamintit (dacă
mai era cazul), faptul că, din anul 2011 a dispărut din
Cimitirul Eroilor bustul generalului Ion Culcer ce dăinuia pe soclu din
anul 1920 și că, până la data respectivă
nu s-a luat nicio măsură de găsirea/refacerea lui. Când, ulterior, însoțit de
Comitetul Director am mers la fața locului pentru a vedea starea de fapt a
unicului obiectiv de acest fel în județul Gorj, spre surprinderea a mea/noastră
am rămas oripilat/oripilați de aspectul deplorabil al acestui spațiu sacru (în
concepția mea), de profanarea cu o inconștiență condamnabilă a Cimitirului de
Onoare, înființat de germani în anul
1918 când orașul era sub ocupația lor. Acum este transformat, prin dezinformare,
zic eu, în cazarmă!? cu destinație de Cimitir Militar, obiectiv
care nu are nicio legătură cu eroii neamului și soldații țărilor străine căzuți
la datorie pe teritoriul județului Gorj, în luptele din Primul Război Mondial
și înmormântați aici. Am văzut și am sesizat faptul că, meseriașii, care în
ziua aceea lucrau la cripte, în pământul scos pe malul gropii, erau resturi de
oase umane, iar tivga celui îngropat a fost a unui tânăr, apreciat de noi după
dantura completă. Ce oroare!!
Este
adevărat că, după anul 1992 în toate orașele țării cu garnizoane, au luat
ființă cimitire militare, parcele militare,
alături sau în incinta cimitirelor unităților administrativ-teritoriale
- un lucru bine-venit pentru cei care au slujit Patria sub Drapel - dar din
informațiile mele, în nicio garnizoană nu s-a întâmplat ca în orașul nostru fiindcă, potrivit Legii, acestea (cimitirele
militare) nu sunt considerate a fi de Onoare. (Art.2, al.3, din Legea
nr.379/2003) și nu au ce căuta în cimitirele eroilor;
- în Garnizoana Târgu Jiu, încă din anul
1993, cu o nesăbuire greu de priceput, s-au încălcat grav actele normative:
Legea nr. 424/1940, urmată de Decretul Consiliului de Stat nr. 117/1975 și acum
în vigoare Legea nr. 379/2003 care, în diferite moduri de exprimare au avut/are
menirea de a defini și a proteja mormintele de război. Le-am amintit și pe cele
anterioare Legii nr.379/2003 să nu se creadă că până atunci nu a fost aceeași
regulă cu mormintele de război. Cum poate fi considerată altfel decât
incoștiență distrugerea cu buldozerul a crucilor de la locul lor pe care era
scris numele celui înmormântat, în
scopul de a crea un loc în suprafață de
7.980 mp destinat Cimitirului Militar, de-a valma, peste cele 1.300 de morminte
ale soldaților de origini: români, germani, austrieci și alții, care aveau
parcele distincte.
Având în vedere că, la sesizările făcute de Comitetul Director al
Filialei Gorj factorilor responsabili și cu
drept de decizie, aceștia au rămas indiferenți, pasând dezinvolt răspunderea de la unii la
alții și nu s-au implicat pentru soluţionarea acestei fapte reprobabile;
Subsemnatul, cu pretenția că sunt educat în spiritul
respectării ONOAREI, nu pot rămâne nepăsător patronând o infamie, fiindcă
mi-ași murdări demnitatea și m-aș face
vinovat, de tăinuirea unei grave nelegiuri care m-ar afecta profund
și aș rămâne cu mustrări de conștiință câte zile voi mai avea de trăit…
...Așa să-mi ajute Dumnezeu!!
Col.(ret.) Ion C. Gociu
Târgu Jiu,
15.08.2014 (Adormirea Maicii Domnului)
duminică, 3 august 2014
luni, 16 iunie 2014
luni, 12 mai 2014
vineri, 9 mai 2014
luni, 7 aprilie 2014
NOTE DE CITITOR
|
Abonați-vă la:
Postări (Atom)