La multi ani domnule Ion C. GOCIU, video Helene PFLITSCH

CRONICĂ DE CITITOR

                                 FLORIAN VĂIDEIANU O SURPRIZĂ PLĂCUTĂ ÎN TAGMA

                                            CELOR CARE S-AU DEDICAT ȘI SCRISULUI

L-am cunoscut pe domnul jurist Florian Vaideianu în condiții mai puțin obișnuite, chiar aș zice plăcute. Citise ceva, de la cineva, că nu l-am întrebat cum și când, din scriitura mea și dorea să-l cunoască și personal  pe autor. Ce ia plăcut mai mult nu știu, dar ulterior, la o cafea, mi-a mărturisit că „la mine dumnealui admiră analiza amănunțită a fenomenelor sociale și cititorul este introdus automat în miezul acțiunii trăind evenimentele și uitând că doar citește”. Ba mai mult  a afirmat dumnealui:   „simte că autorul este pe aproape, și de undeva, din colțul camerei l-ar urmări să-i vadă mimica, motiv pentru care se corijează în poziție și atitudine și devine mai atent.”

Că așa este, m-am convins de sinceritatea care-l caracterizează și pe undeva în scriitura domniei sale apărută ulterior - adică după ce mi-a citit  proza, că a citit-o toată – se vede analiza amănuntului pe undeva folosit chiar abundent, dar nu deranjant. „Hotărârea fiind luată s-a trecut la înfăptuirea ei. Sub  şteampul  porţii casei din Godineşti, de pe uliţa Muscalilor – casă repartizată celor instalaţi în sat – la o adâncime de 80 cm a fost îngropată o căldare cu 500 de galbeni. Nimănui nu i-ar fi trecut prin minte că sub stâlpul care susţinea o poartă de intrare în curte s-ar fi putut afla o comoară”.  Fragment din povestirea „Durerea aurului” publicată în revista Sămănătorul din 4 iulie 2014.

Totuși, Florian Văideianu, cunoscător al mediului (satul) în care s-a născut și a trăit până la vârsta majoratului, original în tot ceea ce scrie,  mustește de talent oferindu-ne pagini de o frumusețe  aparte pentru care merită  ca la a 65-a aniversare să fie elogiat. Citind pe rând cărțile „Din cenușa vremii” , „A doua carte” s-au „Boier printre tovarăși” parcurse fiecare cu atenție, incită dorința de afla deznodământul și uiți s-o lași din mâini  că somnul îți piere, chiar dacă orologiul arată că miezul nopții a trecut. Puștiul cu îl alintă domnul Conf. univ. dr. Emil Popescu, pe colegul său de liceu, și atunci când nu  primește „covrigul”  promis de „Tata Mare” ne încântă cu o carte biografică și o valoroasă proză scurtă care,  terminate din lecturare îți creează o părere de rău că s-au sfârșit, chiar dacă autorul, concis, a spus tot ceea ce trebuia. Fiecare volum are ceva aparte care te atrage, îți unge sufletul cu amintiri pline de frumuseți și în cazul când unele episoade petrecute la timpul lor au fost neplăcute, acum, sub condeiul talentatului autor deven hazlii. Citiți-le și-mi veți da dreptate, iar eu, aici într-un spațiu limitat, a da exemple din fiecare, ar fi de prisos!

La mai multe volume domnule jurist scriitor că aveți destul timp până când ajungeți la vârsta mea, a senctuții, de care vă despart 15 ani și… ceva!

       O, tempus, suspends ton vol!  „O, timpule, oprește-ți zborul!”

                                       (Lamartin , poezia Lacul)

Ion C. Gociu,

Târgu Jiu, august 2014

RENUNȚARE LA FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL ANCE „Regeia Maria” Filiala GORJ

                                               DEMISIE

                                  Către,

                                  Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”

                                                           București

                             Domnului Președinte, general mr.(r) Visarion Neagoe

             Subsemnatul  col.(ret.) Ion C. Gociu, propus/ales ca Președinte al Filialei Gorj a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, activitate ce s-a desfășurat în  ziua de 10 iulie 2014;

           Prin prezenta notificare vă comunic să luați act de demisia mea urmând  ca activitatea să-mi înceteze imediat și necondiționat.

             Hotărârea este unilaterală și se datorează următoarelor cauze:

- alegerea mea,  ca președinte al Filialei Gorj, acceptând-o mi-a creat obligația și m-am angajat în fața Adunării și a Dumneavoastră că voi duce la îndeplinire toate îndatoririle ce-i revin acestui organ, mobilizând în această activitate pe toți membrii Comitetului Director, continuând cu ce a fost remarcabil în activitatea depusă de predecesorii mei;

- în încheerea speech-lui  expus la acea adunare, v-am reamintit (dacă mai era cazul), faptul că,  din anul 2011 a dispărut din Cimitirul Eroilor   bustul  generalului Ion Culcer ce dăinuia pe soclu din anul 1920  și că, până la data respectivă nu s-a luat nicio măsură de găsirea/refacerea lui. Când, ulterior, însoțit de Comitetul Director am mers la fața locului pentru a vedea starea de fapt a unicului obiectiv de acest fel în județul Gorj, spre surprinderea a mea/noastră am rămas oripilat/oripilați de aspectul deplorabil al acestui spațiu sacru (în concepția mea), de profanarea cu o inconștiență condamnabilă a Cimitirului de Onoare, înființat de germani  în anul 1918 când orașul era sub ocupația lor. Acum este transformat, prin dezinformare,  zic eu, în  cazarmă!?  cu destinație de Cimitir Militar, obiectiv care nu are nicio legătură cu eroii neamului și soldații țărilor străine căzuți la datorie pe teritoriul județului Gorj, în luptele din Primul Război Mondial și înmormântați aici. Am văzut și am sesizat faptul că, meseriașii, care în ziua aceea lucrau la cripte, în pământul scos pe malul gropii, erau resturi de oase umane, iar tivga celui îngropat a fost a unui tânăr, apreciat de noi după dantura completă. Ce oroare!!

 Este adevărat că, după anul 1992 în toate orașele țării cu garnizoane, au luat ființă cimitire militare, parcele militare,  alături sau în incinta cimitirelor unităților administrativ-teritoriale - un lucru bine-venit pentru cei care au slujit Patria sub Drapel - dar din informațiile mele, în nicio garnizoană nu s-a întâmplat ca în orașul nostru  fiindcă, potrivit Legii, acestea (cimitirele militare) nu sunt considerate a fi de Onoare. (Art.2, al.3, din Legea nr.379/2003) și nu au ce căuta în cimitirele eroilor;

- în Garnizoana Târgu Jiu, încă din anul 1993, cu o nesăbuire greu de priceput, s-au încălcat grav actele normative: Legea nr. 424/1940, urmată de Decretul Consiliului de Stat nr. 117/1975 și acum în vigoare Legea nr. 379/2003 care, în diferite moduri de exprimare au avut/are menirea de a defini și a proteja mormintele de război. Le-am amintit și pe cele anterioare Legii nr.379/2003 să nu se creadă că până atunci nu a fost aceeași regulă cu mormintele de război. Cum poate fi considerată altfel decât incoștiență distrugerea cu buldozerul a crucilor de la locul lor pe care era scris numele celui înmormântat,  în scopul de a crea  un loc în suprafață de 7.980 mp destinat Cimitirului Militar, de-a valma, peste cele 1.300 de morminte ale soldaților de origini: români, germani, austrieci și alții, care aveau parcele distincte.

Având în vedere că,  la sesizările făcute de Comitetul Director al Filialei Gorj factorilor responsabili și cu  drept de decizie, aceștia au rămas indiferenți,  pasând dezinvolt răspunderea de la unii la alții și nu s-au implicat pentru soluţionarea acestei fapte reprobabile;

Subsemnatul,  cu pretenția că sunt educat în spiritul respectării ONOAREI, nu pot rămâne nepăsător patronând o infamie, fiindcă mi-ași murdări demnitatea și m-aș  face vinovat,  de tăinuirea  unei grave nelegiuri care m-ar afecta profund și aș rămâne cu mustrări de conștiință câte zile voi mai avea de trăit…

...Așa să-mi ajute Dumnezeu!!

          Col.(ret.) Ion C. Gociu

Târgu Jiu,  15.08.2014 (Adormirea Maicii Domnului)

Vernisaj în Târgu Jiu – „Eroul necunoscut, simbol al eroismului naţional” | Cotidianul Gorjeanul

Vernisaj în Târgu Jiu – „Eroul necunoscut, simbol al eroismului naţional” | Cotidianul Gorjeanul

Lacrima din ocean. Trei zile în munți, II, video Helene Pflitsch

Magnific | Cotidianul Gorjeanul

Magnific | Cotidianul Gorjeanul

La multi ani domnule Ion C. GOCIU, video Helene PFLITSCH

Eveniment literar, pe 10 Mai, ora 11,00 – Prozatorul Ion C. Gociu lansează a cincea sa carte, la împlinirea a 80 de ani – LA VÂRSTA SENECTUŢII Editura Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti -2014 | Cotidianul Gorjeanul

Eveniment literar, pe 10 Mai, ora 11,00 – Prozatorul Ion C. Gociu lansează a cincea sa carte, la împlinirea a 80 de ani – LA VÂRSTA SENECTUŢII Editura Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti -2014 | Cotidianul Gorjeanul

Confluenţe Literare : Maia sau Romanul surprizelor

Confluenţe Literare : Maia sau Romanul surprizelor: Maia sau Romanul surprizelor

NOTE DE CITITOR

CONFLUENŢE LITERARE            CONFLUENŢE LITERARE ISSN 2359-7593 ISSN-L 2359-7593 IV ANI DE APARIŢIE 1.360 EDIŢII PUBLICATE 21.131 ARTICOLE 631 AUTORI 98 RUBRICI 4.988.617 ACCESĂRI 3.389.522 CITITORI 2.553 ABONAŢI  AFIŞARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIŢII FII ALATURI DE AUTOR COMENTEAZA PAGINA RECOMANDĂ PAGINA REDACŢIA CLASAMENT ARTICOLE DE PROZĂ SELECŢIE DINTRE CELE MAI CITITE ARTICOLE RECENTE DE PROZĂ I. FARMACIA INIMII, “CATENA”, CHIAR TE TRIMITE LA BĂI!  439 cititori, 454 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de CORINA LUCIA COSTEA II. SACRIFICIUL IUBIRII - UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU  359 cititori, 395 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de MARIAN MALCIU  III. CĂTĂLIN CRIŞAN. CERTĂ PERENITATE A POPULARITĂŢII  312 cititori, 326 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de AUREL V. ZGHERAN  IV. DECODAREA BIBLIEI  303 cititori, 314 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de PAUL GHEORGHIU  V. THE AMERICAN-ROMANIAN ACADEMY OF ARTS AND SCIENCE (ARA) - NEWS ABOUT THE 38TH CONGREESS (JULY 23-27, 2014)  234 cititori, 246 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de ACADEMIA ROMÂNO AMERICANĂ  VI. DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII  192 cititori, 198 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de ŞTEFAN POPA  VII. FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE „ION BUDAI DELEANU” EDIŢIA A IV-A  188 cititori, 193 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de AL FLORIN ŢENE  VIII. LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF  165 cititori, 176 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de ELENA TRIFAN  IX. BREZOI - CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ  157 cititori, 169 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de ION NĂLBITORU  X. CĂPITANUL VASILE (1)  145 cititori, 146 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de MIHAELA MOŞNEANU  XI. SAKE - BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR  134 cititori, 146 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de FLOAREA CĂRBUNE  XII. IN NATURA SI-A FACUT APARITIA O PLANTA/UN PLUS DE SANATATE, CE N-AR TREBUI ATAT DE IGNORATA - PAPADIA!  124 cititori, 133 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de VALERIAN MIHOC  XIII. AVEREA MOŞULUI  123 cititori, 133 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de VIOREL DARIE  XIV. ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) - PRIMUL FRAGMENT.  118 cititori, 123 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de MIHAI CONDUR  XV. CRISTINA ŞTEFAN - LANSARE DE CARTE  111 cititori, 121 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de ELISABETA IOSIF  XVI. VIRGULA  108 cititori, 109 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de ELENA NEACŞU  XVII. ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR  105 cititori, 119 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de STAN VIRGIL  XVIII. CARTEA CU PRIETENI- INTERVIU REALIZAT DE MARIN IFRIM 102 cititori, 108 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de IOANA VOICILĂ DOBRE  XIX. MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR  91 cititori, 110 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de HELENE PFLITSCH  XX. ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL...  87 cititori, 103 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de VALENTINA BECART  XXI. VERONICA IVANOV - INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ  68 cititori, 72 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de VERONICA IVANOV  XXII. 'ZEII DIN ESAGILA'  65 cititori, 83 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de AGA LUCIA SELENITY  XXIII. DRUMUL VIETII  65 cititori, 66 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de EUGEN ONISCU  XXIV. ILIE CHELARIU PREZINTĂ: PREMIILE FUNDAŢIEI CULTURALE „ORIENT LATIN”  64 cititori, 65 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de ILIE CHELARIU  XXV. GEORGETA RESTEMAN - ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE”  61 cititori, 65 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de GEORGETA RESTEMAN  XXVI. SELENE EXPANDABLE SPACE ORBITAL SETTLEMENT  60 cititori, 67 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de CONFLUENŢE LITERARE  XXVII. ELENA BUICĂ - MEDALION MARIN VOICAN - GHIOROIU  53 cititori, 67 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de ELENA BUICĂ  XXVIII. FENOMENUL ISTORIC - REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL?  41 cititori, 44 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de VAVILA POPOVICI  XXIX. EUGEN DORCESCU, UN POET MISTIC: BLAGOIE CIOBOTIN  31 cititori, 41 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de EUGEN DORCESCU  XXX. DRUM CURAT  30 cititori, 31 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de ANNE MARIE BEJLIU  XXXI. OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU  30 cititori, 32 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de DAN PETRESCU  XXXII. MĂRIUCA ZAHARIA-COPILUL CU SUFLETUL UNUI SOLDAT  27 cititori, 41 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de GIGI STANCIU  XXXIII. IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA  26 cititori, 40 accesări,publicat în urmă cu 2 zile de MIHAI LEONTE  XXXIV. DOREL SCHOR - AVRAM LUBARTOVSKY UN SCULPTOR AMATOR  24 cititori, 26 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de DOREL SCHOR  XXXV. AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU  14 cititori, 30 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU  XXXVI. DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI  13 cititori, 24 accesări,publicat în urmă cu 2 zile de LIVIU GOGU  Home > Literatura > Recenzii > Mobil | Print |  Cititori: 91 | Accesări: 112 MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR Autor: Helene Pflitsch         Publicat în: Ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014        Toate Articolele Autorului Ştiam că în ebraică „Maia” înseamnă „Primăvară”.   Aşa că, atunci când am primit înştiinţarea de la Reţeaua literară, un site literar pe care îl frecventez din când în când, despre o postare cu acest nume, am deschis linkul, curioasă să citesc despre Maia, cu speranţa că cel care s-a folosit de acest nume pentru personajul său îi ştie semnificaţia şi a creat un personaj pe măsura frumuseţii Primăverii.   Surpriza a fost una de proporţii. Încă din primele fraze am aflat că Maia este o evreică de 16 ani. Textul publicat acolo, m-a captat însă imediat datorită subiectului abordat, plasat la începutul verii anului 1941 în Iaşul răvăşit de presiunile autorităţilor asupra populaţiei evreieşti. Şi pentru că scriitura în sine m-a impresionat, am lăsat un mic comentariu. Nu îmi aminteam să fi citit înainte ceva de autorul respectiv şi nu aveam nici cea mai mică idee cine este.   Domnul Ion C. Gociu, pentru că dânsul este autorul fragmentului pe care îl citisem, a răspuns în scurt timp comentariului meu, atenţionându-mă că citisem doar un fragment din romanul în două volume, Maia, apărut la Editura Societatea Scriitorilor Militari, 2012.   Şi uite aşa, am început un schimb de mesaje cu domnia sa, care m-a onorat şi mi-a trimis în format electronic romanul Maia; cei 8000 de km care mă separau de România în acel moment făcând imposibilă o altă posibilitate.   Acum, când scriu aceste rânduri am în mâini cărţile respective, deşi încă mă desparte de pământul natal 2000 de km, pot să simt mirosul hârtiei şi parcă toate emoţiile şi trăirile personajelor din paginile lor îmi pătrund prin degete şi mă atrag într-un vârtej prin vremurile tulburi din timpul celui de-al doilea Război Mondial şi până mai recent în România anilor '70.   Cine ar putea crede că acest roman ce poartă numele unei fete, botezată de părinţi aşa probabil tocmai pentru că au primit-o în viaţa lor ca pe o Primăvară, te poate purta prin ani în care urgia pornită de minţi bolnave s-a abătut peste popoare şi etnii încercând să le răpună? Nici măcar copertele celor două volume nu te îndreaptă într-acolo. Poţi gândi doar că vei face cunoştinţă cu cea mai frumoasă ţigancă dintr-o şatră de nomazi (vezi coperta primului volum) care în timp ajunge o mare doamnă a cărei fiică va fi o pianistă cu talent, aşa cum ne face să credem imaginea coperţii celui de-al doilea volum.   Domnul Ion C. Gociu se dovedeşte a fi un bun psiholog şi în ceea ce priveşte cititorul, nu doar al personajelor care le-a creat în romanul domniei sale; ştie să atragă prin nume şi imagine.   Romanul Maia este un joc al surprizelor care te ţin cu sufletul la gură până la ultimul punct. Chiar ajuns la sfârşit, nu eşti sigur că scriitorul nu aşteaptă în colţul camerei ca tu să închizi cartea şi să îţi ofere cel de-al treilea volum în care acţiunea să se continue în alt timp şi spaţiu, asta pentru că, trecută prin situaţii la care o fiinţă umană cu greu poate face faţă, Maia, personajul principal al romanului este o supravieţuitoare.   Primul volum începe calm, într-o zi de sâmbătă când „Petrică al Mărgăretii lui Mogoş coborî transpirat din maşina încărcată de călători până la refuz”.Venea de la Bucureşti, unde muncea ca inginer la o fabrică importantă. Nu îşi vizitase mama şi sora rămase în satul natal de mai bine de cinci ani. Găsea mereu o scuză pentru întoarcerea în sat, poate pentru că deşi reuşise profesional şi material să se ridice la un nivel mai mult decât mulţumitor, chiar aşa, orfan de tată mort pe frontul din răsărit în anul 1941, nu reuşise în viaţa de familie, soţia părăsindu-l pentru altcineva.   Revederea locurilor natale şi a oamenilor din sat în drumul străbătut de la staţia de autobuz până la casa părintească îi aduc în minte amintiri ale copilăriei, zile de bucurii ca cele în care „s-a dat prima dată în Vârtej cu Floarea lui Mitru”, dar şi de altele dureroase, „când toţi copiii şi dascălii l-au primit ca pe un fiu de erou căzut la datorie pentru Patrie. Pentru jertfă, lui taică-su i s-au adus laude ce l-au făcut pe copil să fie mândru că-i fiul lui. Plânsese destul acasă în seara şi noaptea aceea, aşa că aici, în faţa tuturor, a vrut să arate că ştie să fie bărbat şi nu i-a curs nicio lacrimă, în timp ce toate fetele, colegele lui, plângeau cu lacrimile înnodate sub bărbiţe.”   Unele lucruri nu se schimbaseră de atunci şi cu surprindere a descoperit până şi şatra de nomazi ce îşi avea locul ei de când lumea, şi-l respectau în fiecare an.   Maică-sa Mărgăreta, îi ieşi în întâmpinare la poartă şi nu putu „să se bucure de plânsul care o podidi, udându-i obrazul cu pielea întinsă şi arsă de soare.”   Personalitatea femeii de la ţară, obligată de soartă să fie mamă şi tată copiilor ei, femeie şi bărbat în casă, este redată cu deosebită măiestrie de autor, semn al cunoaşterii psihologiei oamenilor de la sat, care nu îşi lasă lucrurile ce le au de făcut nici măcar dacă poarta casei este deschisă de fiul umblat prin lumi timp îndelungat, nici măcar dacă este duminică sau sărbătoare, că doar ” Să coşi cămeşi, să ţeşi la război e păcat, că faci lucruri pe care le porţi pe tine şi pot aduce nenoroc.”   După ce suntem purtaţi în lumea satului cu noul şi vechiul care îl definesc într-un mod ce ne duce cu gândul la scriitura clasicilor pentru care satul a fost de atâtea ori izvor de inspiraţie, într-un moment în care parcă monotonia vrea să se instaleze pe pagină albă, autorul ne transpune în Iaşul anului 1941 şi facem cunoştinţă cu Maia.   Fiică de evrei, este urcată într-unul din trenurile morţii împreună cu părinţii săi la numai 16 ani, fără să înţeleagă care este deosebirea dintre ea şi ceilalţi colegi al Colegiului care l-a frecventat, dintre părinţii ei şi ceilalţi locuitori ai oraşului. Asistă neputincioasă la moartea părinţilor şi probabil îşi aştepta propriu sfârşit când soarta intervine şi o îndepărtează în condiţii inexplicabile de trenul morţii, într-un moment în care acesta este oprit pentru a abandona trupurile fără viaţă.   Maia începe o nouă viaţă, într-o şatră de lăieţi care o adoptă, dându-i o nouă identitate şi un nou nume. În vremurile tulburi care se aşternuseră însă peste Pământ, noua identitate nu o scapă de ceea ce îi fusese hărăzit prin naştere. Începe deportarea ţiganilor în Transnistria şi Maia - Mariţa se trezeşte pentru a doua oară, alături de noua ei familie pe drumul spre moarte.   Scriitorul Ion C. Gociu aduce astfel în romanul său un moment zbuciumat din istoria poporului nostru, un moment despre care se ştie destul de puţin şi se vorbeşte şi mai puţin.   Dincolo de Nistru, în lunca Bugului, punctul terminus al călătoriei şatrelor de ţigani, Mariţa îl va cunoaşte pe Trifu din „şatra lui Mihai” cu care se va căsători în ciuda faptului că este mult mai în vârstă decât ea.   Trifu nu este altul decât Trifon Mogoş, ţăranul român înrolat în armată şi dus pe frontul de est pentru recuperarea pământului strămoşesc. Doar că, după ce este depăşită graniţa pământului românesc, Trifon Mogoş nu este dispus să moară pentru o cauză ce nu îi aparţine. În timpul unui atac îşi înscenează moartea şi dezertează, conştient că va trebui să trăiască uitându-şi obârşia şi stând departe de familia avută. Este primit de bulibaşa Mihai în şatră, care îl ocroteşte în faţa autorităţilor ca pe unul de-al lor.   Alături de Trifon, Maia trece prin întâmplări cumplite, care, îi călesc şi îi apropie, dezvăluindu-şi unul altuia adevăratele identităţi şi jurându-şi credinţă până când moartea îi va despărţi.   Trifon ajunge să se identifice perfect cu ţiganii din şatră, deosebindu-se însă prin inteligenţa şi înţelepciunea ţăranului purtat la şcoli, ceea ce îl ajută să devină bulibaşa şatrei şi să îşi asume astfel toate responsabilităţile care îi revin faţă de membrii ei. Dar dacă ţiganii au noroc cu Trifon aducându-i pe mulţi dintre ei din nou pe meleag românesc,Trifon are noroc cu şatra, reuşind să îşi asigure traiul îndestulat pentru el şi familia lui şi chiar să se gândească la vechea lui familie, care în toţi aceşti ani l-a plâns şi i-au purtat pomenile aşa cum se cade unui mort.   Acţiunea este adusă din nou în anii ‘70 când Petrică al Mărgăretii o cunoaşte pe Brânduşa, o ţigancă tânără din şatra ce era aşezată la marginea satului, ce intra des în bătătura mamei sale aducându-i tot felul de daruri neobişnuite oferite de tatăl ei, Trifon.   Petrică, bărbat singur în căutarea perechii alături de care să îşi împartă agoniseala de la oraş, este atras de tânăra pe care doar după hainele purtate o asemănai cu o ţigancă.   Brânduşa, studentă la Conservator îl surprinde prin atitudinea ei pe bărbatul sensibil şi timid. Dar tocmai când îşi propusese să treacă peste timiditatea lui, intervine surpriza şi află că aceasta îi este soră, că tatăl mort pe frontul din răsărit nu este altul decât Trifon, acum Trifu, bulibaşa ţiganilor a căror şatră a întâlnit-o în satul natal.   Se ajunge aşa, din poveste în poveste, spusă cu talent deosebit, în spatele căruia se află şi o exigentă documentare, la un punct al romanului în care aştepţi ca fiul şi tatăl să se reîntâlnească şi să îşi şteargă unul altuia lacrimile de fericire urmând promisiuni că vor încerca să recupereze timpul pierdut.   Dar autorul, maestru al surprizelor şi al înlăturării tuturor acţiunilor previzibile, te pune din nou în faţa unui alt deznodământ.   Trifon moare fără să îşi poată întâlni fiul, dar cu uşurarea că a fost iertat de Mărgăreta pentru viaţa de văduvă pe care i-a oferit-o şi de fiica sa, lăsându-le în acelaşi timp averea creată cu grijă, răbdare şi înţelepciune pentru a o lăsa moştenire celor doi copii.   După moartea lui Trifon, Mariţa, singura cunoscătoare a secretelor spuse şi nespuse ale acestuia, eliberată de jurămintele făcute într-o noapte geroasă de iarnă în bordeiul săpat în lunca Bugului, decide să îşi dezvăluie adevărata ei identitate: Maia Zimmerman.   De altfel se pregătise de acest fapt cu ani în urmă, cu aprobarea tacită a lui Trifon, conştient că doar urgia căzută peste capetele lor i-au adus umăr lângă umăr.   În încercările sale de a-şi recăpăta identitatea, Maia este racolată de un agent al securităţii în schimbul ajutorului dat pentru eliberarea actelor. Acesta, evreu şi el, se îndrăgosteşte, o ajută să îşi termine studiile şi în acelaşi timp contribuie la cheltuielile de şcoală ale Brânduşei, al cărui tată natural este.   Destăinuirea Maiei îi aduce pe Petrică şi Brânduşa din nou faţă în faţă, ca doi străini ce pot să îşi dea curs sentimentelor de dragoste care le umpluseră inimile încă din primele clipe ale cunoaşterii lor şi se căsătoresc.   Brânduşa termină Conservatorul, şi la îndemnul mamei sale, împreună cu Petrică îşi insuşesc averea lăsată de tatăl lui pentru el şi sora sa, ascunsă cu grijă într-o banală căldăruşă de aramă şi un clopot. Părea că viaţa intră pe făgaşul normal. Ea, alături de Petrică, Maia avocată la o firmă de textile din Iaşi împreună cu securistul evreu, şi că în sfârşit, pentru ei soarele nu se va mai ascunde după nori.   Cutremurul din 4 martie 1977 ce distruge Bucureştiul îi prinde sub dărâmături pe cei doi tineri. Maia este pusă din nou într-o situaţie cumplită, aceea de a autentifica după verighetă, moartea fiice ei.   Comoara trecută cu eforturi peste cumplitele zile din timpul războiului, scăpată cu dibăcie de ghearele comuniştilor se pierde (sau poate nu) într-o cizmă veche a Brânduşei care va fi hărăzită de Dumnezeu pentru nepoata lui Petrică, pe când va creşte.   Aşa cum spuneam, Maia, este un roman în care surprizele se ţin la tot pasul, în care autorul trece cu uşurinţă dintr-un timp în altul, dar de fiecare dată ne surprinde prin cursivitatea scriiturii domniei sale. Alături de textul narativ de factură clasică întâlnim pasaje jurnalistice, care nu fac altceva decât să ne plaseze în timp şi spaţiu, să ne ducă alături de personajele sale simţind spaima şi frigul, deznădejdea şi bucuria.   Maia, în accepţiunea mea este un roman istoric care te îndeamnă la toleranţă etnică, religioasă şi socială şi pentru că este scris într-o factură accesibilă oricărui cititor, îl recomand cu căldură tuturor.   Personal, mulţumesc domnului Ion C. Gociu pentru oportunitatea oferită de a citi un roman de calitate, în care este surprinsă o temă căreia îi acord o atenţie aparte.   Din ciclul:   Oameni de lângă mine şi creaţiile lor   Helene Pflitsch   Wiehl, Germania, 2014   Referinţă Bibliografică:  Maia sau Romanul surprizelor / Helene Pflitsch : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Helene Pflitsch : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Votează şi Comentează pe Facebook: Recomandă Articolul:           Comentează pagina şi continuţul ei: Vă rugăm să nu faceţi comentarii răutăcioase la articole şi să respectaţi caracterul literar-artistic al publicaţiei. Descurajarea autorilor şi atacul la persoană nu onorează pe nimeni. Comentariile trebuie să aibă un caracter constructiv şi pozitiv cu scopul îmbunătăţirii calităţii articolelor. Nu dorim să vă interzicem dreptul de a face comentarii în cadrul publicaţiei. Dacă totuşi apar situaţii neplăcute, avem rugămintea să ni le semnalaţi pe e-mail sau Facebook. Dacă nu sunt vizibile comentariile de mai jos sau dacă pagina este blocată la votare sau distribuire Facebook, vă rugăm să completaţi acest formular. Abonare la articolele scrise de Helene Pflitsch RECOMANDĂRI EDITORIALE NOU CUM POŢI PIERDE TOTUL ÎNTR-O CLIPĂ, de Paul Gheorghiu, publicat în Ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014, cititori:155, accesări: 166. NOU ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI, de Aurel V. Zgheran, publicat în Ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014, cititori: 28, accesări: 37. NOU GEORGETA RESTEMAN - ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE”, deGeorgeta Resteman, publicat în Ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014, cititori: 61, accesări: 65. NOU FENOMENUL ISTORIC - REVERSIBIL SAU IREVERSIBIL?, de Vavila Popovici, publicat în Ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014, cititori: 41, accesări: 44. NOU 'ZEII DIN ESAGILA' , de Aga Lucia Selenity, publicat înEdiţia nr. 1186 din 31 martie 2014, cititori: 65, accesări: 83. Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii.Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site. E-mail: confluente.ro@gmail.com  Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor. AUTENTIFICARE ABONARE LA EDIŢIA ZILNICĂ ABONARE LA EDIŢIA SĂPTĂMÂNALĂ ABONARE LA EDIŢIA DE AUTOR FII ALĂTURI DE NOI PE FACEBOOK FLUX DE ARTICOLE NOI POZIŢIE CLASAMENT INTERNAŢIONAL BIBLE CONFLUENCE CLASAMENT ARTICOLE DE POEZIE SELECŢIE DINTRE CELE MAI CITITE ARTICOLE RECENTE DE POEZIE I. JOC ÎN DOI  359 cititori, 409 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de LEONID IACOB  II. RUGĂ  336 cititori, 365 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de ANGELINA NĂDEJDE  III. LIMBA ROMÂNĂ  325 cititori, 379 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de ANA GEORGESCU  IV. AICI, ACOLO, ORIUNDE, ORICÂND...  316 cititori, 357 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de AURA POPA  V. ASCULT TĂCEREA  310 cititori, 386 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de DAN MITRACHE  VI. SOARTA  208 cititori, 211 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de CAMELIA CRISTEA  VII. SĂMÂNŢA  192 cititori, 194 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de ELENA SPIRIDON  VIII. SUNT UN CAPRICORN 180 cititori, 197 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de MIHAI LEONTE  IX. SUNT ROMÂN, CE BASCA MEA!  168 cititori, 179 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de GEORGE SAFIR  X. LA MOARTEA BUNICUŢEI  113 cititori, 116 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de VALERIU CERCEL  XI. PLOUĂ ŞI ECHINOX  109 cititori, 110 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de ROMEO TARHON  XII. PRIETENIE...  106 cititori, 115 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de NICOLAE NICOARĂ HORIA  XIII. D-ALE... USL-ULUI (EPIGRAME)  101 cititori, 106 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de GHEORGHE PÂRLEA  XIV. CÂT A TRECUT ? ...  101 cititori, 118 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de ECATERINA ŞERBAN  XV. NU MĂ OMORÂ MAMĂ! 100 cititori, 111 accesări,publicat în urmă cu 2 zile de ADRIANA TOMONI  XVI. MAL DE SIÈCLE  99 cititori, 103 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de ELENA TRIFAN  XVII. ANTENE ŞI CĂŢEI  93 cititori, 104 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de RADU LIVIU DAN  XVIII. ÎNCLINAREA FLORII DE CIREŞ  93 cititori, 103 accesări,publicat în urmă cu 7 zile de VASILE PIN  XIX. UN MINUT...  82 cititori, 86 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de MARIANA KABBOUT  XX. SONET  82 cititori, 96 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de GEORGETA ZECHERU  XXI. PRAGUL... DE VOI TRECE  80 cititori, 99 accesări,publicat în urmă cu 2 zile de DOINA THEISS  XXII. PUI DE CUC, IN PUI DE NUC...  78 cititori, 87 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de SOFIA RADUINEA  XXIII. NOAPTE BUNĂ!  73 cititori, 86 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de VALERIAN MIHOC  XXIV. AM RUPT GURA TĂCERII  67 cititori, 89 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de COSTEL ZĂGAN  XXV. LUMINI DIN NECUPRINS  66 cititori, 84 accesări,publicat în urmă cu 5 zile de ELENA BULDUM  XXVI. COPILUL NOSTRU  60 cititori, 69 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de PETRE IOAN CREŢU  XXVII. CRIZĂ DE LOMBOSCIATICĂ  58 cititori, 81 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU  XXVIII. PĂPUŞARUL  56 cititori, 62 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de IONICA BAICU  XXIX. APRILIE  48 cititori, 70 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de LIA RUSE  XXX. POETUL CU METAFORA ÎN FLĂCĂRI  47 cititori, 58 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de RENATA VEREJANU  XXXI. PENTRU CĂ...  46 cititori, 56 accesări,publicat în urmă cu 4 zile de LIA VANA  XXXII. TIMPUL...  46 cititori, 55 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de COSTI POP  XXXIII. LUNA  43 cititori, 53 accesări,publicat în urmă cu 6 zile de ION IONESCU BUCOVU  XXXIV. CERCUL CARE SE NAŞTE  36 cititori, 37 accesări,publicat în urmă cu 3 zile de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU  XXXV. CĂUTAREA PROPRIULUI CORP  32 cititori, 45 accesări,publicat în urmă cu 2 zile de BORIS MEHR  FREE DNS

Cultural

Eveniment

Impact

Literatura

Manuscris

Novator

Orizont

Poezie

Stihuri

Strofe

Versuri